Azi blogul meu a implinit 9 ani.
Blogul meu tocmai a implinit 9 ani. Intr-o seara oarecare de noiembrie, mi-am luat laptopul in brate si am inceput sa scriu prima mea postare. Nu aveam niciun plan, nicio strategie, nu stiam cui vreau sa ma adresez, nici cum as putea aduna o comunitate relevanta. Simteam doar nevoia de a scrie si de a impartasi experientele pe care le traiesc.
Si acum, dupa 9 ani, inca simt uneori nevoia de a deschide blogul si de a scrie exact asa cum i-as scrie unui prieten foarte apropiat. Desi acum exista Instagram, desi acum am cont de Facebook, totusi eu simt ca doar aici am parte de un anumit cadru in care pot sa imi exprim usor gandurile. Chiar si pe cele mai fragile. In mod paradoxal, simt blogul ca fiind un teritoriu intim.
De cele mai multe ori nici nu ma gandesc ca scriu unei multimi de mii de oameni, cu opinii si gusturi diferite. Nu. Cand scriu sau cand aleg fotografiile, ma adresez de fapt unei singure persoane – aceleia pentru care acest blog inseamna ceva. Ei ii vorbesc. Si imi doresc sincer ca mesajul pe care il transmit, si care de foarte multe ori in acesti 9 ani a insemnat inclusiv o expunere uriasa a vulnerabilitatii mele, sa atinga acea persoana. Sa conteze pentru ea. Desigur, sper ca in decursul acestui an mai multi dintre voi sa fi fost, pe rand, acea persoana. Oare ati fost? Oare am reusit ce mi-am propus?
Cert e ca am avut parte de foarte multe bucurii in acesti ani datorate blogului. Nu stiu cati dintre vizitatorii de la inceput mai sunt inca si azi aici, nu stiu cati dintre voi mai apuca in ziua de azi (de altfel, foarte diferita de aceeasi zi de noiembrie de acum 9 ani) sa intre pe bloguri si sa citeasca un articol cu o cafea alaturi, asa, in tihna. Ne-am schimbat cu totii in acesti 9 ani. Dar si asa, schimbati, simt ca impartasim aceleasi valori. Si ca merita sa mai ramanem putintel pe aici…
La multi ani, blogule! Multumesc ca ai aparut in viata mea!
Alina/ 17.11.2019
Cu bucurie si dragoste citesc articolele tale pe care le astept mereu cu drag ca un prieten vechi de care iti era dor. La multi ani si da…sa mai ramanem un pic.
Dana/ 17.11.2019
Multumesc, Alina!
Madalina/ 17.11.2019
Mi-ar fi placut sa iti citesc blogul de noua ani, insa am doar cateva luni de cand il urmaresc cu drag, cu cafeaua in mana. La multi ani in continuare! Peste ani si ani eu tot aici voi fi, departe dar alaturi de tine, de blog.
Dana/ 17.11.2019
Bine ai venit atunci! Poti sa incepi sa citesti in sens invers. Cred ca se vede schimbarea despre care am vorbit
Iulia/ 17.11.2019
Sunt printre cititorii de la inceput de tot… Cred ca am stat si prin zone relativ apropiate in copilarie, si te mai vedeam uneori pe la Orizont, si admiram ca esti frumos imbracata. Apoi erai la meteo si incercam sa ma uit cand prindeam pentru ca imi placeau outfiturile tale :))), iar cand ai inceput blogul m-am bucurat tare mult. Am citit fiecare articol, in cadrul ritualului de inceput ziua, fix cu o cafea mare in fata. Am salvat mental articole despre bebei pt cand o sa-i am, am revenit la ele anul asta si am aplicat sfaturi legate de diversificare, alaptare, am gasit si aplicat inspiratie legata de moda, de mancare, sau de vizitat diverse, sau incercat produse sau citit carti.. In ultimii 9 ani s-au intamplat asa multe: joburi, copil, casatorit, mutat in diverse case, etc, dar cateva lucruri au ramas la fel: verificat dimineata daca ai postat ceva nou, ca un ritual. Am avut perioade cand foloseam mult de tot facebook, instagram, acum nu prea. Decat sa dau scroll si sa vad ce au mai postat prea multi oameni, prefer sa verific si sa citesc pe indelete postari la cele 3 bloguri pe care le urmaresc constant. Stiu ca esti f ocupata cu alte proiecte si postezi mai rar pe blog, dar sa stii ca atunci cand o faci, inca aduce bucurie 🙂 Ma intreb daca mama ta iti mai da sms cand nu postezi des sa-ti spuna ca e blogul parasit (OK, asta suna ca un stalker :))) dar era un articol cu asta acum cativa ani))
Duminica frumoasa!
Dana/ 17.11.2019
Uau, ce frumos! Acum ceva timp, credeam ca blogurile vor muri – tocmai din cauza Facebook-ului si mai ales a Instagramului. Acum, in schimb, cred ca e suprasaturatie, ca e efectiv prea multa informatie pe aceste canale (care oricum se repeta teribil de tare), asa ca am senzatia ca blogurile isi vor recastiga locul lor binemeritat. Multumesc mult de tot pentru mesaj, pentru prezenta, pentru constanta, pentru ca ma obligi sa fiu mai buna.
Teogirl/ 17.11.2019
Muuuuultumim ca ai avut acum 9 ani această cool, cool idee.
Suntem aici!!!! ♡
Dana/ 17.11.2019
Multumesc si eu Teo pentru prezenta si sustinere!
Magda/ 17.11.2019
Cu drag citesc acest blog de 9 ani! Acum 9 ani traiam la Madrid si aici era locul meu de inspiratie de “acasa”! Cu interes si admiratie voi ramane in continuare aici, sa te vad si sa te citesc ❤
Dana/ 17.11.2019
Multumesc frumos, Magda, pentru fidelitate.
Mădălina Cezara/ 17.11.2019
? Ce frumos curg vorbele!.
Liliana/ 17.11.2019
N-or fi 9 ani de cand citesc blogul, dar 8 tot sunt. La multi ani, la fel de buni ca pana acum! Sa stii ca de multe ori am fost persoana careia te-ai adresat si pentru care chiar a insemnat ceva ce ai zis. Apreciez munca pe care o faci si te admir mult pentru ceea ce esti! Numai bine!
Dana/ 17.11.2019
Multumesc frumos. Ma bucur mult sa aud ca prezenta mea in online cu acest blog are o insemnatate.
Georgi/ 18.11.2019
Buna, Dana! Si eu sunt de aproape 9 ani aici si deschid blogul zilnic, e bucuria mea de dimineata in drumul spre birou. Am gasit multe lucruri interesante, opinii cu care am rezonat , altele care m-au facut sa reflectez . Iti multumesc pentru tot ce impartasesti cu noi. Raman cu bucurie aici. Long live the blog!
Te imbratisez!
Dana/ 19.11.2019
Multumesc frumos pentru urari. Asa sa fie!
Alina/ 21.11.2019
La multi ani tie si blogului! Nu or fi 9 ani de cand te urmaresc, dar 7 tot Multumesc pentru inspiratie, idei si dragoste! Revin constant sa vad ce ai mai postat! M-am regasit de-a lungul anilor in multe articole, iar altele mi-au fost inspiratie pentru vacante si cresterea copilului! Multumim, blogule!❤️