Nu poti sa o numesti “haina de blana”, ca suna prea pretentios, chiar si daca urmeaza “artificiala”. E mai degraba o “blanita”, o “lataosa”, o “pufoaica”…Indiferent cum o numesti, e cu siguranta un must al sezonului. Cand am primit-o cadou de ziua mea (da, si eu am una!), m-am gandit instant la Kate Moss. Daca o aveti in lista de cumparaturi, va anunt ca a mea naparleste. De fiecare data cand o port ma gandesc ca o sa fac chist la stomac…Dar admiratia pe care o starneste in jur ma face sa uit de acest “mic amanunt” si sa o port in continuare (cu un pahar de apa langa, in caz ca ma voi ineca vreodata cu parul inghitit).
E mai greu sa te imbraci bine iarna, caci frigul si moda n-au o “relatie” prea apropiata. In fiecare an, cum vine inghetul, cum ma gandesc cu groaza ca iar trebuie sa-mi caut prin magazine o geaca groasa draguta, care sa-mi tina de cald, fara sa ma arate ca un robot gras…Dar gecile groase sunt de felul lor atat de uratele, iar eu sunt atat de exigenta in ce le priveste, incat an de an ajung sa ma plang de frig, cautandu-mi prin oras Geaca mea The One.
Asadar, iarna e mai greu sa fii un exemplu demn de o rubrica de street style (fara sa sfarsesti cu pneumonie), dar totusi unii o fac si asta ma bucura si ma incurajeaza sa nu-mi las nicio zi aparatul acasa, caci cine stie cine imi mai iese in cale.
Am inceput sa pozez oameni pe strada, exact in locul in care ii descopar, pe Calea Victoriei, in Centrul Vechi, Romana, prin parcuri… Cea mai interesanta parte este reactia lor cand aud ca ii rog sa-i pozez pentru un blog. Unele fete se rusineaza, altii rad sau zambesc cerand detalii, dar cei mai multi imi spun “Da, sigur!” cu atata usurinta, de parca ar face asta zilnic, de parca sunt a nu stiu cata persoana care ii opreste pe strada sa-i roage asta. Ceea ce inseamna ca cei pe care ii pozez sunt interesati de moda si urmaresc fenomenul blogurilor de streetfashion din intreaga lume. Sunt doar la inceput de drum.