Sydney National Park

Sydney National Park

Pe o ploaie usoara, vizitam Parcul National de langa orasul Sydney, dar si un alt parc mai mic, dar pliiin de canguri simpatici si emu (mai putin simpatici) din drumul spre Melbourne.

Fiecare cu puiul lui… Astea au fost momentele in care am simtit ca 20 de ore cu avionul au meritat pe deplin! Am ales sa va arat pozele in ordine cronologica. Aici tocmai ce plecasem din Sydney. Am inchiriat o masina si am coborat pe coasta, spre Melbourne. Drumul a durat 3 zile. In prima zi a plouat foarte mult (dupa cum se vede si in imagini), asa ca nu am mai putut ajunge la o rulota in care trebuia sa dormim peste noapte, si pe care o rezervasem din tara, prin airbnb. Gazdele ne-au contactat si ne-au spus ca nici cu un 4×4 nu se mai poate ajunge la ei, asa ca pe la 8 seara eram undeva pe langa Batemans Bay, incercand sa ne gasim o cazare. Citisem de dinainte de a pleca spre Australia ca in perioada sarbatorilor totul este ocupat. De aceea imi si rezervasem cate o cazare pentru fiecare noapte. Iar daca nu ar fi fost aceasta ploaie care sa distruga un drum de munte, nu am fi ajuns ca pe la 11 noaptea inca sa mai intrebam din hotel in hotel, din motel in motel, din usa in usa, daca mai exista vreo camera libera. Pe la 11 si jumatate s-a intamplat minunea, la vreo 100 de km departare de locul initial de cautare. Vlad dormea in scaunul lui de masina, iar eu si Radu eram mai mult ca siguri ca asta vom face si noi pana se lumineaza, intr-o parcare, pe undeva. Dar am avut noroc intr-un final, gasind o camera la un guesthouse. Era o camera pe care in mod normal nu o inchiriau, fiind folosita mai mult in scop privat. Dar pentru ca ne-au vazut cu un bebe in mijlocul noptii si fara cazare, ne-au primit numaidecat, la o ora la care in mod normal nu se mai fac cazari. Aventura continua!

Legat de pozele de mai sus, pot spune ca tot ploaia ne-a stricat un pic planurile si in Sydney National Park. Ce-am mai fi facut o baie la plaja aceea edenica!  Sau macar o plimbare mai lunga prin padurea tropicala… Dar ploaia ne-a intors in masina, cu care am continuat drumul pana la un indicator maro ce anunta un alt parc cu animale. Si asa am ajuns la acesti canguri incredibil de prietenosi. Puteai sa cumperi mancare la intrarea in parc atat pentru ei, cat si pentru pasarile emu. Recunosc, cand s-a apropiat prima oara un emu de mine, am trait o senzatie infricosatoare. Nu stiam daca drumul acestei pasari uriase pana la mine se va termina sau nu cu un cioc infipt in capul meu. Doar cersea mancare “micuta”, asa ca ne-am imprietenit imediat ce i-am oferit mancare in palma mea.

Vlad a fost fascinat de canguri. Si acum cand le rostesc numele incepe sa sara fericit prin casa.

In poze port: bluza si kimono ambele H&M, fusta Diva Charms, incaltaminte Topshop, palaria lui Radu cumparata de la intrarea in Sydney National Park.