Mama stie reteta cresterii sanatoase

Mama stie reteta cresterii sanatoase

Probabil va aduceti aminte ca acum cateva zile am participat la o intalnire cu mamici, tatici, bloggeri, dar si medici specialisti, ce a avut ca tema alimentatia sanatoasa a copilului mic. In urma unui concurs, am oferit 5 invitatii pentru 5 mame care viziteaza acest blog si care, ca si mine, sunt foarte interesate de acest subiect.

Sa o luam cu inceputul. Inainte ca Vlad sa implineasca 1 an, m-am apucat sa citesc tot mai mult despre schimbarile care apar in alimentatia copilului mic. Cel mai tare ma speria mesajul „Gata, copilul tau poate incepe sa manance ca un adult!” E fals, pentru ca trecerea nu se poate face peste noapte si, oricum, Vlad nu va manca ce mananc eu prea curand. Degeaba tot citeam ca ce a fost greu a trecut, caci mie greul mi se parea ca abia acum incepe – zic asta pentru ca una era pana in 6 luni, cand stiam ca nu are nevoie de absolut nimic altceva in afara de laptele matern, si alta acum, cand nici macar piureurile de legume cu carne nu-i mai ajung. Asa ca am mers la aceasta intalnire cu multe intrebari de-ale mele, dar si primite de la voi, aici pe blog sau pe pagina oficiala de Facebook.

Intalnirea a debutat cu sfaturile doamnei dr. Cornelia Preda (medic primar neonatolog, Spitalul Sanador) legate de importanta laptelui matern: „Laptele matern reprezinta alimentul ideal pentru sugar pana la 6 luni, continand toti nutrientii necesari pentru o creștere armonioasă și dezvoltare optimă a copilului. Alimentatia naturala asigura un sistem imunitar sanatos si il protejeaza fata de infectii sau raceli. Statisticile arata ca aproximativ 95-98% dintre mame isi pot alapta cu succes copilul, insa trebuie sustinute atat de familie, cat si de personalul medical calificat. Laptele matern este cel mai de pret dar pe care il pot oferi copilului lor”. Discursul doamnei doctor (care ne-a marturisit ca este mama a 4 copii!) mi-a adus inevitabil aminte de primele saptamani cu adevarat grele, cu nopti nedormite, cu pana la 18 mese la cerere pe zi, cu plansetele lui Vlad si grijile mele, pana cand toate s-au reglat natural si am ajuns nu numai sa il alaptez exclusiv pana la 6 luni, dar si sa ma bucur din plin de aceasta experienta unica, prin care am simtit ca se creeaza o legatura emotionala puternica intre mine si el.

Alaptatul este recomandat in continuare pentru cat mai mult timp posibil, fiind considerat in continuare cel mai bun lapte pentru bebelusul tau. Dar ce faci dupa varsta de 1 an, cand din diverse motive nu mai poti continua alaptarea? Desi nu imi facusem planuri in acest sens, adica nu imi stabilisem o varsta anume la care sa il intarc pe Vlad, m-am trezit ca cere el singur aceasta trecere. Sigur ca e mai bine sa se produca o intarcare naturala, dar recunosc ca am fost luata prin surprindere, cand nici el nu mai voia sa stea la san si cand am realizat ca nici eu nu mai am cum sa-i ofer 2 mese pline, respectiv dimineata si seara. Deci, ce e de facut? Pe internet gasesti iarasi o amestecatura de informatii, si nu toate corecte. Daca alaptarea nu mai continua, atunci cea mai buna solutie este nu renuntarea la mesele de lapte, nici trecerea la laptele de vaca, vitel sau capra, ci un lapte de crestere specific varstei copilului, recomandat de medicul pediatru care il urmareste.

Copiii cu varsta intre 1 si 3 ani au nevoi nutritionale mult mai mari decat adultii pe kg/corp, pentru ca au un ritm de crestere mai accelerat. In acelasi timp, stomacul lor este mic, reprezentand 20% din capacitatea gastrica a adultului.

La 1 an, copiii au nevoie de 4 ori mai mult fier si de 5 ori mai mult calciu, iod, vitamina A și vitamina C decat un adult. Deci, revin la ce povesteam mai sus, si anume ca un copil atat de mic nu poate manca ce mananca un adult. Cel mai bun exemplu este laptele: dupa varsta de 1 an, atunci cand nu mai primeste lapte matern, copiii au nevoie de un lapte de crestere potrivit varstei, care sa le asigure, la fiecare masa, necesarul de minerale si vitamine, nu un lapte care sa le ingreuneze digestia. Din statisticile prezentate la intalnire, rezulta ca foarte (prea) multi parinti fac greseala de a include in meniul copiilor acelasi lapte pe care il consuma intreaga familie.

Dupa varsta de 1 an, atunci cand alaptarea nu mai este posibila, laptele de crestere ramane un aliment de baza in hrana copilului, specialistii recomandand 400 – 500 ml zilnic. Eu acum il pun pe Vlad la san mai intai, atat dimineata, cat si seara, si apoi ii dau completare pana la 210 ml (cat are el nevoie) lapte de crestere.  Stiu ca multe mame renunta la mesele de lapte in momentul in care renunta si la alaptare, spunand ca ofera copilului in timpul zilei branza sau iaurt. Dar doamna dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, a specificat in mod cat se poate de clar ca un copil mic (1 – 3 ani) are nevoie de 2 mese de lapte care reprezinta mese importante si de sine statatoare in alimentatia lui, in afara celorlalte alimente pe baza de lapte pe care orice mama le mai foloseste in mancare sau ca si gustare pe timpul zilei.

„Doua mese a cate 250 ml de lapte de crestere asigura copiilor 70% din necesarul zilnic de calciu si zinc si peste 60% din necesarul zilnic de fier. Acest lucru este diferit în cazul copiilor la care cele 2 mese sunt reprezentate de laptele de vaca, necesitand suplimentarea cu  fier, zinc sau calciu pentru un aport nutritional complet. Laptele de crestere contine deja toate vitaminele si mineralele necesare celor mici pentru o dezvoltare armonioasa”, declara dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Clinica de Pediatrie Medicover.

Un alt subiect important care a fost atins in cadrul intalnirii a fost legat de aparitia obezitatii. Alimentatia necorespunzatoare in primii ani de viata poate conduce la aparitia obezitatii, a anemiei feriprive sau a deficientelor de calciu si vitamina D, cele mai intalnite probleme nutritionale in randul copiilor si care, netratate, se pot reflecta in starea de sanatate a viitorului adult.

“O cauza importanta a obezitatii este excesul de proteine, in primii ani de viata, peste nivelul optim pentru crestere, producandu-se modificari in organismul celor mici. Diversificarea precoce a alimentatiei si hrana neadecvata varstei (cum ar fi laptele cu un continut mare de proteine de slaba calitate) sunt factori de risc in dezvoltarea obezitatii“, completeaza  dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru, Clinica de Pediatrie Medicover.

 

Asa cum v-am promis, am rugat invitatii sa va raspunda la intrebarile pe care le aveti pe acest subiect. Asadar, eu am creat o legatura intre voi si ei via blog, iar raspunsurile le aveti mai jos:

 

1. Cum putem convinge un bebe sa nu mai refuze mancarurile?

Este deosebit de important ca noile alimente din dieta bebelusului sa fie introduse treptat, putin cate putin, permitand organismului sau sa se adapteze si sa se dezvolte intr-un ritm normal.

Creeaza o atmosfera placuta si relaxanta cand incepi sa iti hranesti bebelusul cu alimente noi, necunoscute lui pana atunci.

Masa din cursul diminetii este un moment bun pentru a incerca alimente noi. Se recomanda sa-i dai bebelusului alimentele noi cu lingurita, asa va deprinde obiceiuri alimentare sanatoase.

Mai intai pune o cantitate mica de hrana pe varful linguritei si apoi pune-i-o usor pe limba. Asteapta ca bebelusul sa-i dea atentie. Lasa micutul sa atinga mancarea, chiar daca se murdareste. Face parte din intentia lui de a cunoaste lumea.

Daca refuza insistent un aliment nou (dupa 7-8 zile succesive de incercare), nu-l forta si da-i altceva. S-ar putea ca dupa 1-2 saptamani de pauza sa-l primeasca fara probleme.

Lasa-l sa manance in ritmul lui; un bebelus are nevoie de timp ca sa se obisnuiasca cu o mancare noua. Opreste-te atunci cand da semne ca nu mai vrea. Sugarul nu trebuie niciodata fortat sa manance.

 

2. Cum putem face mesele copiilor mai atragatoare astfel incat sa se bucure de ceea ce mananca?

Incercati sa respectati orele de masa stabilite si sa va bucurati impreuna de ele.

Variaza meniurile si fa astfel incat mancarurile sa fie prezentate intr-un mod amuzant si apetisant.

Gateste-i copilului tau alimentele, pastrand cat de mult posibil gustul lor natural. Incurajeaza-l sa manance legumele, esentiale pentru un regim echilibrat, alaturi de fructe, carne, oua si produse lactate.

 

3. Cum ne dam seama care sunt mancarurile preferate ale copiilor atunci cand ei au tendinta continua de a refuza ce li se ofera? 

Placerea din timpul mesei are un rol in digestia sanatoasa si in asimilarea nutrientilor. Ia-l pe copil la piata si arata-i fructele viu colorate, legumele de sezon si alte alimente placute privirii. Invatandu-l sa se bucure de gusturi si de mirosuri variate, vei reduce riscul “fobie de nou” ce apare atunci cand i se ofera un aliment nou.

Foloseste vesela si tacamuri frumos colorate care sa-i faca placere si incurajeaza-l sa manance singur. Nu ezita sa-l implici, atat cat se poate, va fi foarte incantat!

 

4. Ce alimente sunt foarte importante la aceasta varsta pentru o crestere sanatoasa?

Si dupa varsta de 1 an laptele ramane un aliment de baza in hrana zilnica a copilului mic. Este recomandat sa consume zilnic 400-500 ml lapte de crestere.

Acum se formeaza temelia unei alimentatii sanatoase, variate si echilibrate. Alimentatia trebuie sa fie bogata in nutrienti si diversificata. Dupa varsta de 1 an copilul are capacitatea de a mesteca si astfel se recomanda oferirea de bucatele mici si moi de mancare, la inceput, iar apoi de bucatele mai mari, crocante. Fructele si legumele proaspete sunt potrivite pentru acest proces.

 

5. Cand ne dam seama ca un copil de aceasta varsta are tendinta spre obezitate?

Este recomandat ca evolutia greutatii si inaltimii bebelusului sa fie monitorizata de catre medicul specialist, cu ajutorul graficului de crestere.

Medicul este cel care poate sesiza abateri de crestere (obezitate sau subnutritie) si este, de asemenea, cel mai in masura sa faca recomandari nutritionale in consecinta.

 

6. Cum putem evita situatia “copilul supraponderal de azi/adultul obez de maine”?

Primele 1000 de zile din viata fiecarui copil sunt cele mai importante pentru cresterea si dezvoltarea sa optima ca adult.

Laptele de mama este alimentul ideal, creat de natura. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni si inceperea diversificarii dupa aceasta varsta, in paralel cu alaptarea.

Diversificarea alimentatiei trebuie sa se faca sub indrumarea medicului pediatru, cu alimente recomandate pentru fiecare etapa de varsta.

Dupa varsta de 1 an, atunci cand alaptarea nu mai este posibila, laptele de crestere ramane un aliment de baza in hrana copilului, specialistii recomandand 400 – 500 ml zilnic.

 

7. De ce nu este voie sa dam copiilor pana la 1 an sare si zahar, laptele de mama oare nu le contine?

Laptele de mama nu contine zahar! Unicul glucid din laptele matern este dizaharidul numit lactoza. Cantitati mici de sare sunt permise dupa varsta de 6 luni.

De asemenea, la aceasta varsta este de evitat adaosul de glucide in alimentele de diversificare si mai degraba se recomanda o dieta diversificata care sa includa piureuri sau sucuri de fructe care contin glucide naturale.

 

8. E adevarat ca sportul poate reduce lactatia sau poate schimba gustul si continutul?

Practicat cu moderatie, sportul nu reduce lactatia. Gustul laptelui matern este influentat de alimentatia mamei si nu de activitatea sportiva.

 

9. La varsta de 1 an, cate mese principale sunt, cate gustari, cam pe la ce ore?

Se recomanda 5 mese pe zi (3 mese principale + 2 gustari).

Micul dejun, pranzul, gustarile si cina – mult timp acesta va ramane ritmul ideal pentru ca bebelusul tau sa primeasca o portie regulata de energie si sa evite somnolenta. Fiecare copil are ritmul propriu de activitate zilnica (somn, perioada activa), prin urmare orarul de mese este individual.

 

10. E ok sa-i dam copilului sa manance in afara acestor 5 mese? Bunica mea i-ar da fiicei non stop covrigi, caci se simte linistita cand molfaie cate ceva.

Obisnuieste-l pe copilul tau sa nu manance in afara meselor (3 mese principale si 2 gustari).

Astfel, il vei impiedica sa dobandeasca obiceiul gustarilor dese, ce sporeste riscul unei cresteri a greutatii si ii poate deregla pofta de mancare si echilibrul alimentar.

 

Sunt covinsa ca aceste informatii va pot fi utile celor care aveti bebelusi sau copii de varste mici, dar si celor care vor aduce pe lume in viitorul apropiat un copil. E foarte posibil ca multe dintre voi, mamici informate cum va stiu, sa fi stiut deja multe dintre informatiile de mai sus. Dar misiunea voastra si a mea deopotriva este de a da mai departe aceste informatii, ca statisticile acelea ingrijoratoare cu privire la alimentatia copiiilor in Romania sa se modifice in bine, macar un pic.