Cum merge Diversificarea la noi

Cum merge Diversificarea la noi

Am avut noroc sa il pot alapta pe Vlad exclusiv la san pana la 6 luni, exceptand primele saptamani cand ii dadeam uneori completare (stiti intreaga epopee…). Dar de pe la o luna, lactatia s-a reglat si am putut sa il alaptez pana la 6 luni, fara completare, iar el sa creasca frumos si sanatos. Daca stau sa imi aduc aminte primele saptamani…in mod sigur nu imi imaginam asa o evolutie buna a situatiei. Zilele trecute vorbeam si cu pediatra lui Vlad, ca dupa startul greoi, faptul ca mai alaptez chiar si acum, la aproape 8 luni, este o surpriza foarte placuta. Sa ne intelegem, am fost mereu cumva la limita cu laptele (nu aveam niciodata de ajuns cat sa pot sa si stochez), dar important a fost ca pana la 6 luni, dupa toate standardele, am avut totusi de ajuns cat Vlad sa creasca in ritmul normal si sa nu  fiu nevoita sa incep diversificarea mai repede.

Stiu si acum data la care i-am dat lui Vlad prima masa – adica primele lingurite de piure de legume: 28 august. Chiar cu cateva zile inainte sa implineasca 6 luni. Urma sa plecam in vacanta, asa ca am apelat la pediatra sa ne dea ok-ul pentru diversificare si sa putem incepem schema inca dinainte de a pleca din tara (am plecat pe 2 septembrie daca imi aduc bine aminte).

In afara de san si formula, pana la varsta de 6 luni, mai gustase in viata lui doar cateva siropuri (pentru colici, probiotice si impotriva febrei), dar si cateva lingurite de suc de mere si suc de para (suc, nu piure), care aveau rol de laxativ natural, dar asta dupa 5 luni jumate. Nu se stie de ce, dar brusc de pe la 5 luni incepuse sa aiba probleme cu tranzitul si incercam de fiecare data cu supozitoare cu glicerina si probiotice sa reglam problema. Pana la urma, aceste lingurite de suc de fructe timp de cateva zile au fost Solutia potrivita pentru ca tranzitul intestinal sa revina la normal. Atunci le-am oprit (ca era cat pe ce sa trecem in partea cealalta), ramanand din nou doar pe san. Acele lingurite nu erau din schema diversificarii (pe care pediatra isi dorea sa o inceapa cu legume, nu cu fructe), ci erau doar un inlocuitor natural temporar al altor medicamente pentru constipatie.

 

Iar Marea Diversificare a inceput asadar pe 28 august, intr-o joi, pe la ora 2. Avem si poze, normal! Eram foarte emotionata ca baietelul meu a crescut si vedeam diversifiacarea ca pe un prim pas spre independenta. Poate ca o sa va sune tare ridicol ce o sa va spun acum, dar totusi o sa va fac aceasta marturisire, mai ales ca voi ma cunoasteti deja destul de bine. Ideea e ca de fiecare data cand Vlad trece intr-o noua etapa – cum a fost cea de la 6 luni odata cu diversificare – sau cand i-a crescut primul dinte etc, fireste ca ma bucur de evolutia lui intr-un ritm normal si sanatos, dar pe de alta parte mi-l imaginez direct la gradinita, apoi la scoala si intr-un final iesind din casa mea cu o valiza in mana ca sa se mute cu iubita! Nu radeti, dar mereu am acest scenariu care se termina cu mine…abandonata. Exagerez, normal, dar acolo in sufletul meu e un Uraaa! (de la “Doamne ce ai crescut!”) si un Awwww…(de la “Ai crescut si simt ca in curand nu vei mai avea nevoie de mine”). Si sa ne intelegem, eu vreau ca Vlad sa fie independent si il cresc in consecinta. Nu cred ca il cocolesesc peste masura (daca exista vreo masura pentru asta), il iau peste tot cu mine ca sa fie sociabil, am planuri sa il trimit de cat mai devreme in tabere sau alte excursii in care sa se descurce singur… Nu as vrea sa fie mamos. Deci, cu alte cuvinte, imi infranez pe cat posibil aceste porniri posesivo-exagerato-dependento-materne. Sau aveti voi un nume mai bun? Macar sa-mi spuneti daca si voi, cele care ati trecut de pasul primei lingurite de piure de legume, v-ati gandit ca “Gataaaa, nu mai ai nevoie de san, iti place piureul de legumeee???!!!”. Iar cand i-a iesit primul dinte, glumeam spunandu-I “Azi iti iese primul dintre, maine primul cos, poimaine primul fir de par in barba si gata! Ai plecat de acasa!” E clar, a luat-o pe drumul asta! Nu mai e cale de intoarcere.

Acum inchidem aceasta paranteza, si cu bucurie va anunt ca diversificarea merge de minune la noi. Am un copil de nota 20. Nu pot sa spun ca ii place neaparat gustul (sau poate consistenta) mancarii – caci la prima lingurita (chiar si dupa aproape 2 luni) invariabil se stramba nesatisfacut, dar, pentru ca mami i-o da, o mananca fara sa lase niciun rest in farfurie. Ce pot sa cer mai mult?!

O sa va las la final schema detaliata pe care am mers noi, la recomandarea medicului, doar pentru ca ati insistat cu intrebari pe acest subiect. Dar totusi cel mai bine e sa tineti cont de medicul vostru si sa-i urmati sfaturile, caci e mai in masura sa va ajute decat alt site sau blog.

In mare noi am inceput cu morcovi si radacinoase, apoi am adaugat carnea de pui si treptat tot mai multe legume. Sunt o multime de pareri (poate la fel de multe ca la alaptare), asa ca de-aia zic sa va tineti de una si buna! Si eu citisem ca altii incep cu avocado, doar ca pediatra mi-a dat un raspuns care mi s-a parut just: “Cu avocado…mai mult in America. Prefer legumele neaose, care nu au stat cine stie cum si cat timp pe vapor.” Apoi incep discutiile legate de E-uri, hormoni, pesticide etc. Eu imi iau legumele doar de la supermarket – am ajuns sa am mai mare incredere in legumele de acolo decat in cele de la tarani pe care nu-i cunosc. De exemplu, de la Gusturi Romanesti cumpar morcovi si rosii. Iar cu carnea de pui, discutiile sunt si mai complicate. Sunt mame care aleg sa nu le dea carne deloc micutilor. Eu nu sunt de acord cu asta. Cred ca are nevoie si de proteina animala un copil. Si cumva e logic ca atunci cand renunti la o masa de san pentru a o inlocui cu o alta masa, aceasta trebuie sa contina atatea grame din tot ce ii revenea din laptele tau sau formula, deci inclusiv proteine, pe care si le va lua din carne. Noi am inceput cu pui, iar de la 7 luni jumate am primit ok-ul si pentru curcan sau vita. Am luat de fiecare data carne de pui pe care e scris fara Conservanti, exemplu Coco Rico. Nu am o sursa de la tara de incredere, de unde sa imi iau de fiecare data aceste alimente. Urmeaza sa testez o recomandare primita de la o buna prietena, care a gasit niste crescatori pe Facebook – ca deh, asta e lumea in care traim!

La inceput masa dura foarte mult, nu pentru ca manca Vlad prea incet, ci pentru ca fierbeam de ma plictiseam legumele. Se intampla sa se si enerveze micutul de foame pana cand ajungeau ele sa fie gata si sa te tii atunci masa cu lacrimi. Pediatra imi recomandase sa fierb cate 500 grame legume (o sa vedeti mai jos ce cantitati si ce fel), din care imi ieseau 3 mese. Una pentru ziua cu pricina, 2 la frigider pentru zilele urmatoare. Fierberea legumelor dura cel putin o ora si jumatate, chiar 2, pana cand am inceput sa folosesc aparatul de gatit cu aburi si blender din imagine. Mare inventie steamerul! Cred ca dintre toate aparatele pe care le-am cumparat pana acum pentru bebe, niciunul nu mi se pare la fel de util ca acesta. Legumele se fierb la aburi in maxim 20 de minute, apoi intorci recipientul si il setezi in pozitia de blender si in 10 secunde ai piureul gata. In carticica lui sunt scrise mai multe retete si am observat ca ei recomanda sa pui carnea si legumele impreuna, deodata, dar eu am ramas pe varianta clasica cu carnea. Adica in timp ce fierb la aburi legumele (adica in cele 15 -20 de minute la steamer), pun pe foc carnea, ca sa pot sa-i arunc apa. Si dupa ce e fiarta carnea o amestec tot la acelasi blender. Oricum, dincolo de faptul ca e mai rapid asa, e mai simplu, mancarea are intotdeauna consistenta potrivita, fara sa mai faci pe chimista cu completari de zeama/supa clara, si e mai sanatos, caci nu mai pierzi din vitaminele legumelor, care sigur ramaneau in supa clara/zeama pe care nu o foloseam in intregime, ca sa nu fie prea lichida masa.

 

 

Cand am plecat in Istanbul, am cautat special cazare cu bucatarie, caci gateam in varianta traditionala, la aragaz. Si oricum aveam un blender cu noi, din acela clasic, fara steamer. Caci asa e in primele vacante, pleci cu toata casa. Cu timpul te prinzi ce iti trebuie cu adevarat si la ce poti sa renunti sau ce solutii mai practice exista. Asa ca recent, cand am plecat in Constanta sau in vacanta in judetul Buzau, ne-am luat aparatul de la Philips Avent cu noi si am pregatit masa lui Vlad in camera noastra, nemaiavand nevoie de nimic altceva in afara de o priza si un cutit de curatat si taiat legume.

Din pacate in ultimele zile am fost raciti, asa ca am amanat introducerea mesei de fructe, dar o vom face cat de curand. Sa vedem cum va reactiona la mar copt cu cereale pentru inceput. Eu sunt aproape convinsa ca va manca fara probleme. Seamana cu mine, mananca mult si nu pare sa se ingrase peste masura. La 7 luni jumate avea 7 kg jumate (avand in vedere ca s-a nascut cu aproape 3). Laptele de san incepe sa scada tot mai mult in cantitate, iar seara, uneori, se satura mai greu…Totusi, eu mi-as dori sa il mai pot alapta pana la 1 an. Sunt oricum foarte multumita de cat am putut alapta pana acum.  De intarcat (ooff…greu cuvant) nu cred ca va fi foarte complicat in cazul nostru, pentru ca pare ca ii place sa manance orice. Dar hai ca mai e pana atunci!

 

Va las mai jos schema data de pediatra, pe care am inceput noi diversificarea, cand aveam 7 mese de san pe zi. Am inlocuit mai intai masa care pica in intervalul orar 13:00 si 15:00, ramanand cu 6 mese de san pe zi (care au devenit doar 5 usor-usor, pentru ca si-a mai spatiat singur mesele de san de cand cu inceperea diversificarii):

–          500 grame legume: 1/2 morcovi  (+ dupa cateva zile si dovlecel) si ½ radacinoase (pastarnac, patrunjel radacina si telina – mai putina cea din urma la inceput) fierte si date la blender, din care poti pastra la frigider pentru inca maxim 2 zile

–          Ziua 1 – 3:  30 ml supa (piure – daca accepta consistenta bebe chiar de la inceput) + completare san

–          Ziua 4 – 6: 60 ml supa + completare san

–          Ziua 7 – 10: 90 ml supa + completare san

–          Ziua 11 – 14: 120 ml supa + completare san

–          Ziua 15 – introducem carnea de pui (piept de pui) si se renunta din acel moment la completarea de san – adica bebe sa faca o pauza de minim 2 ore dupa masa (hai si 1 ora jumate, daca e complet nemultumit)

–          Ziua 15 – 20: 120 ml supa/piure legume + ½ lingurita pasta de carne (10-15 grame)

–          Ziua 21 – 26: 120 ml supa + 1 lingurita pasta de carne

–          Ziua 27 – 31: 120 ml supa + 1 lingurita si jumatate carne (si tot de aici poti incepe rosia si ceapa, dar numai cu acordul medicului si in cantitatile recomandate de el la inceput, caci sunt mai acide)

–          Ziua 32 – 120 ml supa + 2 lingurite cu varf pasta de carne, adica 50 grame pasta carne.

–          Ziua 36 – + ulei masline/germeni de porumb 10 picaturi/portie

Asta a fost prima schema. Apoi, pentru ca nu am avut deloc probleme, de la 7 luni jumate ne-a spus ca putem sa introducem treptat si carne de curcan sau vita, dar si alte legume: brocoli, conopida, fasole verde, spanac). Asta e deja alta poveste, pe care tocmai ce o experimentam…Si tot zilele acestea (dupa ce ne trece complet raceala si terminam cu tratamentul) incepem si inlocuirea mesei de san de la ora 9 -10 cu o masa de fructe. Alta schema, alte reguli!

 

Va urez succes de pe acum celor care nu ati ajuns sa faceti acest pas important in viata voastra! Sa aveti bebelusi sanatosi!

P.S.: Am scris enorm. Asa sunt mamele si subiectele din zona de Parenting…