Am aflat de pe Instagram ca azi e Ziua Fericirii. Mi se pare dragut ca exista o zi in care am putea sa ne luam fericirea in serios.
EN: I found out on Instagram that today is Happiness Day. I think it’s cute that there is a day in which we can take our own happiness seriously.
Cand stau in trafic, cu doua claxoane auzindu-se din directii opuse si niste sirene apropiindu-se, imi aduc aminte de melodia asta si imi dau seama ca Bucurestiul, dar si alte cateva orase mari din tara, sunt adevarate metropole. O multime de oameni care vin dimineata in centrul orasului, trafic continuu, poluare, agitatie, stres, nebunieeeeee! Acesta este insa orasul si aceasta este viata agitata pe care o alegem zi de zi, fie ca ne dam seama sau nu. Si tocmai de aceea e nevoie de mai multe “scuturi”.
Sunt momente cand realizezi ca viitorul este deja aici. Ca prezentul probabil depaseste asteptarile pe care le aveai cand te gandeai la „anii 2000”. De multe ori nu doar ca depaseste asteptarile, insa iti dai seama ca nici nu puteai sa calibrezi asteptarile pentru o asemenea realitate. Astfel, „viitorul este acum” devine un cliseu perfect adevarat. Gandurile acestea mi-au zburat prin cap in timp ce, pe scena din fata mea, in timpul unui concert Vita de Vie, un pustan prea timid sa apara pe scena in realitate, a fost prezent ca holograma !!!!!!!!! sa cante alaturi de trupa lui preferata.
EN: There are times when you come to realize that the future is already here. That the present probably exceeds all the expectations you used to have when you thought about “the year 2000”. More often than not, you also come to the conclusion that you could never have calibrated your expectations to such a reality. Therefore, “the future is now” becomes a perfectly true cliché. Those were the thoughts going through my head while, on the stage in front of me, during a Vita de Vie concert, a kid much too shy to go up on stage in reality, was there as a hologram!!!! to sing with his favorite band.
Deja știți foarte bine cât m-am implicat în situația copacilor de pe strada mea, iar asta cred că este o acțiune civică pe care o poate face oricine. Din păcate, în București, toaletarea nu se face corect și de multe ori copaci tineri, care ajută la disiparea poluării din orașele mari, pică victimele unui sistem care nu îi valorifică. În același timp, sunt mulți oameni care apreciază ceea ce ne-a dat natura și mulți care documentează aceste minuni și le transformă în opere de artă.
EN: You already know how much I have gotten involved in the situation of the trees on my street, and this I think is a civil action absolutely anyone can take. Unfortunately, in Bucharest, the trimming isn’t done correctly and a lot of times young trees, which help fighting against the pollution in the big cities, are the victims of a system which doesn’t value them. At the same time, there are a lot of people who appreciate what nature has given us and who document these wonders and transform them into work of art.
Acest set de fotografii impreuna cu Vlad este unul dintre preferatele mele. Nu ma mai satur sa il privesc! Cat de puternic e sentimentul de bucurie in suflet, efectiv il simti fizic, te sufoca, atunci cand puiul tau rade in hohote – cand stii ca ii e bine, ca e sanatos, ca se simte in siguranta si ca pentru el “viata-i dulce, mama”.
EN: This set of pictures with Vlad is one of my favorites. I can’t get enough of looking at him! The feeling of joy in your heart is so strong, that you literally feel it in your body, it leaves you out of breath, when your child laughs out loud- when you know that he’s doing great, that he’s healthy, that he feels safe and that life to him is “sweet”.
Azi, Vlad implineste 5 ani. Sa fii sanatos si fericit, sa ai motive sa razi mereu, si cand vei fi adult, sa ti-i aduci aminte pe parintii tai razand alaturi de tine.
EN: As of today, Vlad is 5 years old. May you always be healthy and happy, may you have reasons to laugh all the time, and when you’ ll be all grown up, may you remember your parents laughing with you.
In jurul meu, mame de bebelusi, mame cu cearcane adanci, ma intreaba disperate despre cum reuseam sa il adorm pe Vlad cand era mic. De fiecare data imi aduc aminte razand de 2 tehnici de mare efect in cazul nostru. Una dintre ele mai ca mi-ar fi putut aduce un brevet de inventator.