Show-ul la care imi doream foarte mult sa ajung, dar care din pacate a coincis cu o zi de filmare importanta, pentru care am fost nevoita sa ma intorc in tara. Next time!
Astazi a inceput Street Delivery pe Str Arthur Verona. Am trecut mai devreme pe acolo sa vad cum sta treaba anul asta si o sa ma intorc mai pe seara cu niste prieteni.
In ultima poza este fosta mea colega de facultate, actrita Ilinca Manolache, pentru care Fashion is FUN! Intotdeauna.
Brand-ul “The Rodnik Band” are aceste rochii de vanzare pe Not Just a Label si, fireste, avand un design UNIC si fiind batute in paiete, rochiile nu sunt tocmai ieftine. Dar nu despre pretul lor vreau sa vorbesc. Ci despre uimirea pe care am trait-o cand le-am descoperit. Ok, rochia nude am mai vazut-o, ce-i drept usor in alte variante. Nu ma mai socheaza. Dar rochia pisoar? Pe bune acum, cine ar fi crezut vreodata? Cica vine la pachet cu costumul barbatesc perie de wc…glumesc. Unde ai putea purta rochia asta? In vizita la parintii iubitului tau? La o nunta? La un botez? La un bal de caritate? La cinema? Sigur nu undeva unde ar trebui sa te asezi…Gata, stiu! La un eveniment de “rahat”. Sau poate la un halloween party.
Sincer, eu cred ca aceasta rochie se va pune pe un manechin intr-o expozitie de arta contemporana si va fi admirata si studiata, nu purtata. Mai ales ca influenta dadaista a lui Marcel Duchamp e clara. Pe site scrie ca poate fi comandata in masuri diferite si ca sunt 5 rochii din fiecare model disponibile, deci “editie limitata”. Ca sa stiti sa va grabiti… Dar acum ce mai urmeaza? Ce ar putea sa ma mai uimeasca dupa o rochie pisoar? Voi ce ziceti?
Sa nu radeti, va rog. Sa nu aveti asteptari prea mari, va rog. Sunt o incepatoare pana la urma, care a facut si un curs de pictura de amatori. Deci, o amatoare.
Important e ca imi place si ma relaxeaza teribil. Si v-am promis ca o sa ma reapuc, asa ca iata-ma in prima zi de lucru. Si cam asta e rezultatul zilei (vreo 3 ore):
(schita in creion)
(si prima etapa a lucrarii in ulei – este foarte pastelata si asta imi place. Acum o las sa se usuce cateva zile chiar, ca sa pot veni peste cu laviuri de culoare)
(asa arata masa de lucru a unui “artist” – cu laptop-ul deschis la poza din care ma inspir – o poza cu mine din timpul nshooting-ului pentru coperta The One)