Corespondenta strabunicii mele
M-am uitat azi peste corespondenta strabunicii mele si am realizat cat de multe am pierdut odata ce am renuntat la a mai trimite scrisori.
M-am uitat azi peste corespondenta strabunicii mele si am realizat cat de multe am pierdut odata ce am renuntat la a mai trimite scrisori.
Acum cateva zile am postat aceasta imagine pe Instagram. Cum era de asteptat, multa lume a remarcat regula jucariilor care nu sunt duse la locul lor. Credeti-ma, functioneaza. Asa ca m-am gandit sa scriu un articol despre cum aplicam noi regulile in casa. Nu sunt vreo maestra in parenting, copilul meu nu e al mai bun exemplar in ce priveste conduita sociala. Deci luati de la bun inceput in calcul ca ce urmeaza sa va scriu nu e un manual pe care daca il respecti, gata, e rezolvata treaba. Sunt niste reguli la care noi am ajuns, care ne ajuta si care functioneaza in majoritatea cazurilor (deci e clar si ca uneori nu functioneaza).
La mijlocul lunii sunt pregatita sa va spun ca am descoperit 5 lucruri demne de impartasit cu toata lumea, pentru ca mi-au adus bucurie, sau, cum ar zice Marie Kondo “they spark joy”. Unele sunt gustoase, unele sunt numai bune de vizitat, altele sunt perfecte pentru o dupa-amiaza de citit.
Visez MO in fiecare noapte. Visez secvente din film, discutii din timpul filmarilor sau repetitiilor, dar si din timpul Q&A – urilor la care am participat pana in acest moment. Filmul are reactii atat de puternice din partea unor spectatori, trezeste in ei emotii atat de puternice, amintiri dureroase, traume nevindecate, incat confesiunile lor de dupa fiecare proiectie ma coplesesc. Sunt femei care au trecut prin experiente similare cu cea descrisa in film, sunt studente carora li s-au facut propuneri indecente sau care au fost de multe ori santajate. Femei care prind curajul sa vorbeasca despre toate acestea tocmai pentru ca un film le atinge in cele mai sensibile puncte ale interiorului lor. Sunt barbati carora li se face la propriu rau in sala de cinema urmarind neputinciosi evolutia nefericita a evenimentelor, dupa rasetele si energia buna cuceritoare pe care filmul o emana in prima parte. Tema filmului e foarte actuala, iar nevoia de a vorbi despre abuzul de putere si abuzul sexual este acuta in acest moment al societatii noastre. Nu ne facem iluzii ca filmul va schimba mentalitati peste noapte, dar stim ca am lansat un dialog pe un subiect extrem de sensibil.
Intotdeauna mi-am dorit sa cant la chitara. Unii dintre voi stiti deja ca anul trecut am luat si cateva cursuri. Insuficiente, totusi. Dar nu ma las. Asadar, chitara electrica din imagini nu e chitara mea, ci una pe care o puteti castiga voi, daca mergeti sa vedeti MO la Cinema City. Detalii aici.
Multe imagini de la avanpremiera MO de la Grand Cinema & More, care s-a petrecut fix de ziua mea de nastere. In vara, cand am avut premiera internationala la Sarajevo Film Festival, nu stiam exact care va fi data lansarii in Romania. Eram in taxi cand am primit vestea ca avanpremiera va avea loc pe 26 septembrie, adica fix de ziua mea, si mi s-au umezit instant ochii. Ce bucurie sa imi serbez asa ziua!
Azi implinesc 34 de ani si traiesc viata pe care mi-am dorit-o dintotdeauna. Sunt atat de fericita in acest moment, incat am inceput sa plang scriind aceste randuri…. Doamne, ai zice ca odata cu trecerea anilor devii mai stapan pe emotiile tale. Iata ca nu!