#CopaciiDePeStadaMea partea a II a

Pe 2 mai am depus prima cerere catre doamna primar din viata mea. Pe 4 mai, ea isi gasea partial rezolvarea. Lucrurile s-au intamplat mai repede decat as fi putut vreodata spera. Tin minte tonul cu care mi s-a comunicat de la biroul primariei ca “dureaza o luna pana vine raspunsul, dar acuma…. na… se poate sa dureze mai mult”. Si totusi, la doua zile diferenta de la depunerea cererii prin care imi exprimam dorinta unei reevaluari a copacului din dreptul casei mele, inainte de taiere, dar si replantarea celor 10 lipsa din alveole, inspectorul de pe sectorul 2 – cel care semnase initial avizul de taiere – era in fata casei mele, cu cererea mea in brate, analizand starea copacului. Asadar, acesta a fost reevaluat dupa 1 an de zile si s-a ajuns la concluzia ca………… are coroana, e sanatos, nu reprezinta vreun pericol si ca NU TREBUIE TAIAT. Radu a vorbit direct cu doamna inspector, eu nefiind acasa in acela moment. Dar m-a sunat imediat sa-mi dea verdictul pozitiv si am sarit in sus la propriu de bucurie. Am salvat un copac! Am salvat copacelul nostru drag, caci deja e “al nostru”.

Dar, desigur, initiativa mea nu se opreste aici. Copacul de pe str. Alexandru Donici 36 a fost doar inceputul. Dar a fost acel inceput promitator care mi-a dat sperante ca pot implini astfel de obiective, ca in mod evident numele meu si expunerea mea in media ajuta, si ca ma pot folosi in continuare de statutul meu privilegiat in acest context pentru a face un mai mare bine comunitatii. Vreau sa ma tin de capul lor pana cand replanteaza toti copacii lipsa. Drept urmare, am primit confirmare (momentan verbala) ca in tomna – pentru ca acum e prea cald – vor fi replantati cei 10 lipsa de pe strada mea. “Bine, dar trebuie sa scoateti radacinile, unele dintre ele lasate in alveole de ani de zile” – i-am comunicat inspectorului la telefon – “Haideti sa nu asteptam toamna pentru asta.” La vreo 2 – 3 zile dupa, o echipa scotea radacinile de pe str. Alexandru Donici, pregatind alveolele pentru o viitoare plantare a arborilor. Intr-o saptamana de la depunerea cererii, 1 copac era salvat, iar 5 radacini fusesera scoase, lasand alveolele – momentan – goale.

Sunt foarte fericita sa vad aceste semnale incurajatoare. Nu am primit momentan raspunsul oficial  – actul in sine – care sa specifice ca arborele de la nr 36 nu va mai fi taiat, asa ca inca mai astept. Dar ni s-a comunicat totusi direct ca SIGUR nu se va mai taia. Cel putin nu curand. Se pare ca a fost o decizie pripita cererea de taiere initiala. Nu m-as fi opus nicio secunda daca in urma reevaluarii s-ar fi ajuns la concluzia ca in continuare el reprezinta un pericol ori ca e un arbore mort si ca trebuie taiat. Iar cand am depus cererea aveam, fireste, indoieli. Ma gandeam ca poate na, stiu ei de ce vor sa il taie, si ca poate nu ar trebui sa ma bag. Doar ca descrierea lor din aviz (respectiv ca nu are coroana si ca are o scorbura profunda in partea superioara) nu se pupa cu realitatea. Intr-un an de zile copacul crescuse si parea sa aiba in continuare sanse la viata. Asa ca nu m-am opus pur si simplu, ci am cerut aceasta reevaluare. O reevalaure si atat. Si iata ca se mai pot si insela. Sau poate exista alte presiuni la mijloc in unele situatii, iar o cerere de lamurire a unui alt cetatean ca mine ar putea clarifica situatia si aduce un castig tuturor.

Dar asa cum va spuneam, asta e doar inceputul. Astept replantarea copacilor lipsa. Si pentru ca am starnit atentia cu aceasta initiativa, va rog mult de tot sa publicati poze cu alveole goale ori cu radacini ramase, pe conturile voastre de Instagram sau Facebook, folosind hashtagul campaniei “#CopaciiDePeStradaMea”, adaugand numele si nr strazii. In felul acesta pot face o cerere mai “bogata”, insotita de un dosar intreg de astfel de imagini, prin care putem spera la un oras mai verde atat pentru noi, cat si pentru copiii nostri. Degeaba am muncit pana la varsta aceasta si am reusit sa capat o atentie publica, daca nu o directionez si catre cauze care merita, daca nu ma folosesc de ea pentru a face un bine comunitatii. Dar pentru asta am nevoie si de ajutorul vostru. Dati de veste tututor despre initiativa mea, explicati-le ce e cu “#CopaciiDePeStradaMea, si hai cu pozele! La toamna sper sa pot face multe fotografii copacilor salvati sau replantati impreuna!