Stiu ce vreau sa ma fac cand o sa fiu om.
Unul dintre fratii mei l-a intrebat acum cateva saptamani pe Vlad:
“Te-ai gandit ce vrei sa fii cand o sa fii mare? Ce meserie iti doresti?”. Stia ce inseamna cuvantul “meserie”, dar si cuvantul “serviciu”, de cand m-a condus odata impreuna cu Radu pana la teatru: “Mama e actrita. Asta e meseria ei”. I-am explicat ce inseamna sa ai o meserie, sa poti sa castigi banutii pentru mancare, pentru haine, pentru jucarii si, in primul rand, sa faci ce iti place. De aceea cand a ajuns acasa a concluzionat spunand ca “Meseria mea sunt zgomotele.”
Asadar, la intrebarea fratelui meu ma asteptam ca Vlad sa raspunda cu “Da, stiu.”, asa cum raspunde aproape de fiecare data, chiar si daca i-as vorbi despre fizica atomica. Dar de data aceasta a luat o mina serioasa si a raspuns cat se poate de calm:
“Nu. Nu m-am gandit.”
Vazand cat de mult il framanta problema, am inceput sa ii dam exemple de meserii: polititst, pompier, actor, cantaret, doctor, pictor etc. Decizia parea a fi una foarte grea (huh… daca ar sti…), asa ca i-am spus sa se gandeasca cat are nevoie si sa revina cu un raspuns cand considera el.
Peste vreo 2 zile, in timp ce mergeam impreuna cu Radu cu masina, Vlad deschide conversatia spunand:
“M-am gandit ce vreau sa fiu cand o sa fiu om.” Pentru ca acum el e copil. Iar cand va creste, va fi om, evident. Brusc am devenit amandoi atenti si am asteptat cu maxim de interes prima optiune de meserie din viata copilului:
“Taietor”.
“Taietoooor?” intreb eu surprinsa. “Taietor, adica sa tai lucruri?”
“Da.”
Aualeu. Inghit in sec. “Ce fel de lucruri vrei sa tai, Vlad?”
“Vreau sa fiu taietor de fructe.”
Aaaaww…. mi s-a parut superb. I-am spus ca ideea e grozava, ca eu nu m-as fi gandit, dar meseria pare a fi una de viitor. Si nu s-a oprit aici.
“Si mai vreau sa fiu si calator. Sa merg cu masinaaaaa. cu avionuuu, cu trenuuu, cu rulotaaaa, cu tramvaiuuuu… Sa fac bagajeeeeee….” Lungea toate cuvintele, ca si cand mi-ar fi citit cea mai interesanta poveste. Copilul a calatorit de mic si e clar ca ii place, din moment ce asta isi doreste sa fie meseria lui. Vorba aceea, pe lista scurta a dorintelor de viitor este sa faca si sa care bagaje! L-am asigurat ca vom mai calatori impreuna si ca ii doresc sa calatoreasca toata viata si singur si cu familia lui, caci unele dintre cele mai frumoase experiente de viata numai asa le poti trai. Si nu s-a oprit, caci avea si un loc 3:
“Si mai vreau sa fiu si bucatar de pizza.” Deci nu orice bucatar, ci de pizza. Din 3 meserii, 2 se leaga de mancare. Hmmm, ai zice ca adora sa manance, nu ca ne rugam de el pentru fiecare inghititura.
Am vrut foarte mult sa va reproduc acest dialog. Cred ca o imi faca enorm de mare placere sa il recitesc peste ani de zile, cand memoria mea va da semne de imbatranire.
Oricum, baiatul e hotarat sa munceasca nene. Nu si-a ales o meserie, ci 3. Nu si-a ales niciuna dintre cele clasice, nici macar dintre cele sugerate de noi, ci unele inventate de mintisoara lui nastrusnica. Ce mai, e Perfect micutul meu, exact asa cum e el!
Oana/ 09.03.2017
Și eu vreau să fiu călător! Cine n.ar vrea? Și.a ales bine!
Ella/ 09.03.2017
Minunat…si eu abia astept sa port conversatii asa haioase cu fiul meu..nu mai e mult..are 1 an si 8 luni..decii..nu mai am mult de asteptat..te pup ..si pe perfectul tau ??
Sorina/ 09.03.2017
Asa mama,asa baiat??! Adorabil??!
Bizzz
Alina/ 10.03.2017
Concluzia mea e ca va pastra traditia si va fi un mare inventator 🙂
Roxy/ 16.03.2017
Adorabil!!! ??