Iesirea din maternitate

Iesirea din maternitate

Dragii mei,

Cred ca e a treia oara cand iau laptopul in brate in ultimele doua zile incercand sa va povestesc cum mai stau lucrurile pe la noi, dar de fiecare data apare ceva. Fireste ca Vlad are prioritate!

Sa o luam de unde am ramas: iesirea din spital. Am avut emotii uriase! Pe data de 1 martie seara, cand m-am suit in masina cu Radu sa mergem la ceea ce credeam eu ca e un simplu control, chiar ma gandeam cat de mari trebuie sa fie emotiile cand stii ca te sui cu scopul de a ajunge la maternitate cat de repede pentru a naste. Si imi imaginasem de multe ori dimineata de 5 martie, cu trezirea foarte de devreme, pe intuneric, pentru ca pe la 6 sa fiu deja in Baneasa la Regina Maria, cu agitatia si teama de a nu uita ceva important, cu traficul din Bucuresti, cu emotiile pe mine si Radu cat casa…Si pe toate acestea le-am sarit. Am mers relaxata la spital (nici geanta cea temeinic pregatita nu mi-am luat-o) si m-am trezit ca eram deja in travaliu iminent.

Ei bine, la intoarcerea acasa altfel au stat lucrurile. Neplanificat, am iesit din spital cand ar fi trebuit sa intru, mai precis pe 5 martie. Din momentul in care ramai insarcinata, toate vin una dupa alta si nu mai poti sa pui pauza sau stop niciodata (si nici nu ai vrea!): bebe creste in burtica, vine ziua in care nasti, recuperarea in spital si gata…acasa! O noua viata incepe inevitabil! Asa ca, desi imi propusesem sa fac multe poze la intrarea in spital, dar si multe altele la iesire, numai la asta nu ne-a stat mintea nici mie nici lui Radu. Dupa ce l-am imbracat pe Vlad in hainele de casa, l-am suit in scoica pentru masina, l-am luat pe Radu de mana si am pasit afara din spital, au fost cateva momente atat de intense de emotie, fericire, implinire, dar si teama de necunoscut, grija pentru fiecare detaliu…un amestec incredibil de trairi care m-au facut odata urcata in masina sa trag un tipat de fericire: ACASAAAAA!!!

Au trecut deja primele doua nopti si situatia e sub control. Trezirile sunt dese peste noapte (sau mai bine spus orele de somn sunt putine), dar nici ca ai cum sa te superi. Fiecare noua portie de alaptat, fiecare somnic in brate sunt bucurii nemasurate. Si oricum cred ca as putea sa stau toata ziua sa-l privesc.

Asadar mai sus sunt doar cateva poze din ultima zi din spital. Noroc cu colegii din presa care ne-au asteptat la iesire si am gasit pe net si alte poze pe care sa le pastrez ca amintire:

Si ca sa nu uitam de traditia acestui blog, la iesirea din spital am purtat: pulover Boy by Band of Outsiders (pe care l-am purtat prima oara cand v-am anuntat ca e baietel si pe care am de gand sa-l port si la majoratul lui), sort si palton ambele Zara si botine H&M.

In zilele urmatoare voi organiza niste concursuri pe blog sau tutoriale de acasa, ca sa nu stau departe prea mult de Vlad. Apropo, nu uitati de concursul pentru bloggerite de aici. Pe curand!